Ntâ rivista chìmica britannica “Polymer”, nu novu studiu pubblicatu mustra ca l’esistenza di particeḍḍi di micruplàstica ntô latti maternu umanu ntô latti maternu umanu pâ prima vota, e lu so impattu ncapu la saluti putinziali dû picciriḍḍu è ancora scanusciutu attuarmenti.
Li ricircatura dâ Univirsitati ri Scienza e Tecnuluggìa ri Malcai ‘n Italia arricuogghieru 34 campioni ri latti materno dî donni. Partìru appena pì 'na simana e èranu sani, ri cui u 75% dî campioni rilevò micruplàstica.
La micruplàstica è na particeḍḍa di plàstica cu na grannizza cchiù nica di 5 mm. Studi pricidenti dimustraru ca l'alimentu ‘n buttiglia câ buttiglia pò ‘nghiùtiri miliuna ri micruplàstica ogni jornu e ca a cuncintrazzioni ri micruplàstica nnî feci dî picciriddi è 10 voti chiḍḍa ri adulti!
La dutturi Valentina Nortarstano dissi ca la ricircatrici Valentina Nortarster dissi:"Si devi suttaliniari ca li binifici di l'allattamentu sunnu ancora assai cchiù granni dî svantaggi dû nquinamentu micru-plàstica ntô latti maternu. La nostra ricerca nun è mai pi ridduciri l'allattamentu, ma pi migghiurari la cunsapivulizza dû pùbblicu dâ prutizzioni ambientali pi prumòviri la riduzzioni di l'inquinamentu plàsticu. Spinciri la furmulazzioni e l'implementazzioni dâ liggi rilivanti ".
Iè, avissiru a sensibilizzari la prutizzioni ambientali e ridurri l'inquinamentu dâ plàstica.
CIÀ01màchina pi fari cuntinitura di plàstica usa e getta si po usari pi prudurri scatuli di pranzu digradàbbili usa e getta pi ridduciri l'inquinamentu ambientali dâ funti.
Chistu prezzu dâ màchina pi fari lastri biudiggradàbbili è favurevoli. Benvenuti a dumannari!
Tempu di pubbricazzioni: 15 uttùviru 2022



